Tulburarile psihice in traumatismele cranio-cerebrale

 Dupa un traumatism cranio-cerebral se poate schimba comportamentul nostru si de multe ori poate nu ne dam seama doar atunci cand se agraveaza sau il luam “ca atare” si nu ne adresam specialistilor pentru investigatii si tratament de specialitate.

Specialistii din domeniul sanatatii mintale, aplicand scala SCID (Structured Clinical Interview for DSM-IV Diagnoses) persoanelor care au suferit un traumatism cranian (in medie dupa 7 ani de la traumatism), au observat ca 80% din indivizi au dezvoltat o tulburare psihica. Cea mai frecventa tulburare psihica a fost tulburarea depresiva majora 61%, tulburari de anxietate 9-19% si tulburari legate de consumul de substante (alcool, droguri) 28%. Tulburarile afective apar datorita traumei psihice din timpul sau imediat dupa traumatismul cerebral dar si datorita modificarilor chimice la nivelul neurotransmitatorilor in cazul comotiei sau leziunilor cerebrale cu hemoragii, necroze, edem, in cazul contuziei.
Cele mai frecvente traumatisme apar la locul de munca, in accidentele de masina, de motocicleta, prin violenta domestica. Acestea se pot produce fie prin contact direct cu un obiect care loveste sau penetreaza craniul, fie indirect prin transmiterea unei lovituri produse in alta regiune a corpului cum ar fi (cadere de la inaltime, pe genunchi sau pe ischion). Imediat dupa trumatismul cranian pot sa apara tulburarile de constiinta +/- halucinatii, idei delirante apoi la iesirea din coma, tulburari cognitive cu scaderea memoriei de fixare a informatiilor dar uneori si de evocare a informatiilor autobibliografice, care in general se remit dar rar pot sa se cronicizeze, evoluand spre dementa.

In faza cronica pe langa tulburarile afective si cognitive amintite mai sus, pot exista: tulburarile psihotice, tulburarile de personalitate si tulburari neurologice precum epilepsia.

Tulburarile de personalitate in urma traumatismului, se datoreaza in general afectarii lobului frontal si temporal lo:
 In traumatismele de lob frontal: exista 2 tipuri de modificari:

1. Individul prezinta fie o stare de veselie superficiala, optimism, jocuri de cuvinte, expresii ironice, glume indecente, dezinhibitie sexuala, deficite cognitive cu scaderea simtului moral, impulsivitate.
2. Fie este apatic, retras, astenic, indiferent fata de mediu, fara initiative.

 In traumatismele de lob temporal (mai ales cand se dezvolta epilepsia): individul prezinta o lentoare ideo-motorie (vorbeste mult despre lucruri nesemnificative, continutul gandirii este sarac), tendinta de a face speculatii filozofice, mistice, hiposexualitate.

Copiii care sufera un traumatism cranio-cerebral prezinta in faza cronica:
-tulburari anxioase si depresive accentuate si de un mediu nefavorabil (familii hiperprotective cu tendinta la infantilizarea copilului; sau familii intolerante care suprasolicita copilul prematur, intempestiv)
-agresivitate, refuz scolar, delicte, furturi, fuga de acasa.
-tulburarile de comportament pot regresa lent daca se creaza conditii satisfacatoare de educatie a acestor copii .

Investigații

-EEG, CT, RMN
-Hemoleucograma, evaluarea functiei hepatice, renale, profil lipidic, hormoni tiroidieni, ionograma pentru a exclude alte conditii somatice care pot sa determine tulburarile afective, cognitive.
Dupa o evaluare amanuntita se va decide tratamentul corect.

Tramentul

-tratament medicamentos cu antidepresive, timostabilizatoare, hipnotice, anxiolitice, antipsihoticelor, in functie de tulburarea psihica.
-psihoterapie
-tratamentul conditiei somatice daca este cazul. 

Bibliografie:      

 1. Lishman-Organic Psychiatry- A Textbook of Neuropsychiatry                                

2. Prof. dr. Ghe. Talau-Psihiatrie Clinică