Cel mai actual ghid de diagnostic, DSM-5 definește dependența de alcool ca o tulburare a consumului de alcool care are un tipar de consum problematic de alcool și care se manifestă prin 2 sau mai multe simptome, în decursul unei perioade de 12 luni.
Simptomele caracteristice sunt:
- Dorință intensă de a consuma alcool
- Consumul recent de alcool afectează obligațiile pe care le are la muncă, școală, acasă.
- Nu încetează consumul de alcool deși sunt probleme în viața socială sau în relațiile interpersonale.
- Individul renunță la activitățile sociale, profesionale,
recreative sau le reduce din cauza consumului de alcool. - Consumă alcool cu riscul de vătămare fizică, de exemplu conduce mașina deși a băut.
- Individul continuă să bea deși recunoaște că are o problemă persistentă sau repetată, fizică sau psihologică, cauzată sau amplificată de alcool.
- Existența toleranței se referă la nevoia de a crește cantitatea de alcool consumată pentru a-i simți efectele sau pentru a produce intoxicația.
- Sevrajul apare imediat după întreruperea consumului de alcool și se caracterizează prin manifestari psihologice:
stări de neliniște, anxietate, depresie, insomnie și acuze somatice: tremor al extremităților, greață, vărsături, cefalee, transpirații profuze, osilații tensionale cu crize
hipertensive. Sevrajul se poate complica cu convulsii epileptice sau delirium tremens (sindromul de confuzie mentală)
Factorii care contribuie la dependența de alcool sunt:
Factorii genetici:
Rata tulburării legate de alcool este de 3-4 ori mai ridicată la rudele apropiate ale individului care suferă de această tulburare. Cu cât relația genetică este mai apropiată față de persoana afectată, cu atât severitatea problemelor asociate consumului de alcool este mai mare la aceste rude.
Factorii neurobiologici:
Un rol important îl au substanțele de la nivelul creierului cum sunt: dopamina, serotonina, glutamatul şi sistemul receptorial opioid.
Factorii de învăţare:
S-a observat imitarea comportamentului de a bea la copiii dependenţilor de alcool, precum şi o încurajare la o vârstă timpurie în a consuma alcool, la bărbaţi mai mult ca la femei. Consumul excesiv de alcool este considerat un pattern de comportament învăţat, care a fost reîntărit. El se poate schimba prin reînvăţare şi prin pattern-uri diferite de reîntărire.
Factorii psihologici:
Consumul de alcool este un mecanism de apărare pentru ameliorarea anxietăţii, depresiei sau furiei.
Personalitatea alcoolicului este caracterizată printr-o labilitate psihică, imaturitate afectivă şi instabilitate emoţională cu frecvente decompensări nevrotice.
Factorii sociali:
Consumul de alcool este ca un răspuns la stimulii sociali, ca de exemplu, anumite profesii, activităţi sociale, care includ şi consumul de alcool. Atitudinea culturală şi disponibilitatea alcoolului cresc riscul alcoolismului. De exemplu, în zonele de producere domestică, alcoolul este văzut ca fortifiant, medicament, dezinfectant. În zonele mediteraneene se încurajează consumul moderat şi constant de alcool. Sărăcia, nivelul redus al educaţiei, stresul crescut la locul de muncă sunt alţi factori sociali implicaţi în alcoolism.
Complicațiile psihiatrice ale dependenței de alcool:
Sindrom de confuzie mentală- apare fie după oprirea consumului de alcool după 48 sau 72 de h fie în cursul consumului pacientului cu alcoolism cronic. Se caracterizează prin: stare confuzională, scăderea vigilenței, dezorientare temporo-spațială, neliniste psihomotorie, vorbire incoerentă, halucinații zoopsice (vede insecte, furnici, animale mici pe corp) sau scene-panoramice (aude și vede oameni care interacționează fără ca ei să se afle în încăpere), idei paranoide.
Tulburare psihotică caracterizeazătă prin apariția halucinațiilor și ideilor delirante
Delir de gelozie
apare după un consum cronic de alcool și pe fondul scăderii funcției sexuale. Individul crede că partenera/ul este indifel/ă
Tulburari anxioase: atacuri de panica, anxietate generalizată
Tulburări depresive. Alcoolismul cronic poate să determine depresia însă și depresia poate duce la apariția dependenței
Comportamentul suicidar– suicidul apare fie pe fondul intoxicației etanolice și a impulsivitații fie secundar depresiei severe cu idei suicidare
Deteriorare cognitivă care în final duce la demență
Tulburări de personalitate induse de alcool- apar la persoanele cu alcoolism cronic
și se carcterizează prin: dezinteres față de persoanele apropiate și profesie, stari de nervozitate, agresivitate.
Tratamentul dependenței de alcool
Prima etapă în tratarea dependenței de alcool este terapia medicamentoasă care ajută la tratarea simptomelor de sevraj și al complicațiilor psihiatrice, ulterior pentru stabilizare se recomandă consilierea/psihoterapia individuală și de grup.
Cele mai utilizate medicamente/suplimente în tratamentul dependenței de alcool sunt:
-vitaminoterapie (B1 și B6)
-medicație sedativ-anxiolitică (Ex. Anxiar, Xanax, Diazepam ș.a.)
-medicație timostabilizatoare și anticonvulsivantă pentru scăderea riscului de apariție a convulsiilor și normalizarea dispoziției. (Ex. Carbamazepina, Depakine, Gabaran ș.a.)
-medicație antipsihotică pentru agitație psihomotorie și/sau elemente psihotice (halucinații, idei delirante)
-medicație antialcool (Naltrexona, Acamprosat)
-medicație antidepresivă în cazul apariției tulburărilor depresive și a tulburărilor anxioase.
După depăsirea fazei acute se recomandă internarea în centrele de reabilitare pentru adicții. La 12 km de Sibiu,la Șura Mică există un centru de reabilitare “Așezământul Nazaret” pentru persoanele
dependente de alcool, alte droguri și jocuri de noroc. Acest centru a fost înfințat în 1994 și este patronat de Asociația Umanitară Crucea Albastră din România. Persoanele internate în acest centru vor face cure de reabilitare cu o durată cuprinsă între 2-6 luni, după modelul unor clinici similare din țările occidentale, în care se asigură asistență medicală, psihologică, socială și spirituală. Reabilitarea psiho-socială oferită în cadru centrului se axează pe terapia de grup, în cadrul căreia fiecare pacient scapă de sentimentul de marginalizare, beneficiază de experiența celorlalți, reînvață să se integreze într-un grup, conștientizează faptul că dependența de alcool sau alte droguri este o boală, află informații despre dependența sa și capătă abilități care îl ajută să rămână absinent. În acest centru pe lângă terapia de grup și individuală se face ergoterapie care are ca scop educarea în sensul unui stil de viață mai sănătos și echilibrat și are drept componente principale autogospodărirea, încadrarea într-un program regulat, dar și încurajarea spiritului de inițiativă și dezvoltarea simțului răspunderii.
După externarea din centrele de reabilitare se recomandă continuarea consilierii psihologice și participarea la grupurile de suport ( de ex. Alcoolicii Anonimi sau Narcoticii Anonimi).
Dr. Burcea Roxana- consultații ONLINE sau în Cisnădie Str. Cindrelu 47, Județul Sibiu.
Programări la 0722692050 sau dr.burcearoxana@gmail.com.
Centru de Reabilitare “Așezământul Nazaret”, Șura Mică, Județul Sibiu : 0269 577 316
Bibliografie
1.DSM-5 Manual de diagnostic și clasificare statistică a tulburarilor mintale, Editura Callist, 2013.
2. ICD-10 “Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament”, Editura Trei, București.
3. Ralf Schneider, Holger Lux, Ingrid Lux,” Alcoolul și medicamentele-droguri?” Editura Hora, Sibiu, 1999.
4. Curs de Psihiatrie Generală, Editura “Victor Babeș”, 2014
5. https://www.tratament-dependenta.ro/centrul-de-tratament-pentru-barbati/
